COMISIA DE PSIHOLOGIE

PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

PROCEDURI PRIVIND DESFĂŞURAREA ATESTĂRII DREPTULUI DE LIBERĂ PRACTICĂ ÎN DOMENIUL APĂRĂRII, ORDINII PUBLICE ŞI SIGURANŢEI NAŢIONALE

• Art 1. - 1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, denumită în continuare comisia aplicativă, desfăşoară proceduri şi activităţi specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităţi:
• a) psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale;
• b) psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

2) Domeniul securităţii naţionale, conform Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, vizează instituţiile cu atribuţii în acest sens.

• Art 2. - Obţinerea atestatului de liberă practică prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este obligatorie pentru:
• a) psihologii din sectorul public, cât şi din cel privat care prestează servicii psihologice în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
• b) psihologii care, în condiţiile legii, avizează psihologic persoanele care solicită permis de armă;
• c) specialiştii care desfăşoară activităţi de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
• Art 3. - În funcţie de solicitările postului, psihologul atestat în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale trebuie să obţină atestatul de liberă practică şi în alte specialităţi ale psihologiei aplicate, urmând procedurile specifice fiecărei comisii aplicative, astfel:

A) La Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie se obţine atestatul de liberă practică în următoarele specialităţi:

a) psihologie clinică;

b) consiliere psihologică;

c) psihoterapie.

B) La Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor se obţine atestatul de liberă practică în specialitatea psihologia transporturilor;

C) La Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională se obţine atestatul de liberă practică în specialitatea psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională.

• Art 4. - Psihologii care obţin atestarea în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale au următoarele competenţe profesionale:
• a) evaluare şi selecţie profesională:
• - cunoaşterea profilului psihologic al candidaţilor la ocuparea unor funcţii/posturi;
• - raportarea profilului psihologic al candidaţilor la cerinţele psihologice ale postului;
• - avizarea psihologică a candidaţilor;
• b) analiza psihologică a activităţii;
• c) analiza şi prevenirea accidentelor de muncă;
• d) identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale şi de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare profesională;
• e) cunoaşterea şi asistenţa psihologică a personalului;
• f) asistenţa psihologică a persoanelor care execută pedepse privative de libertate şi a altor categorii de persoane, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor profesionale;
• g) diagnoză şi intervenţie organizaţională;
• h) managementul stresului;
• i) managementul situaţiilor de criză şi negocierea;
• j) asigurarea psihologică a situaţiilor operative;
• k) asigurarea suportului psihologic al misiunilor şi activităţilor specifice;
• l) cercetarea metodologică;
• m) formarea şi (re)orientarea pe ruta profesională;
• n) formarea profesională a psihologilor în domeniul de specialitate.
• Art 5. - Psihologii care obţin atestarea în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf au următoarele competenţe profesionale:
• a) evaluarea sincerităţii unor persoane bănuite de implicarea în activităţi antisociale indiferent de gen;
• b) verificarea sincerităţii depoziţiei persoanelor cuprinse în procesul judiciar;
• c) verificarea loialităţii persoanelor faţă de obiectivele organizaţiei în care îsi desfaşoară activitatea;
• d) verificarea sincerităţii unor persoane implicate în anchete administrative;
• e) evaluarea sincerităţii persoanelor în cadrul selecţiei de personal;
• f) activitaţi de cercetare ştiinţifică folosind tehnica poligraf;
• g) formarea profesională în domeniul de specialitate;
• h) stabilirea profilului psihologic al infractorului după modificările pe care acesta le realizează în câmpul infracţional;
• i) efectuarea de noi examinări, în cazul existenţei unor contestaţii, numai în cadrul unor comisii.
• Art 6. - În funcţie de competenţa şi experienţa profesională ale solicitantului, se poate acorda una dintre următoarele forme de atestare, astfel:

a) atestatul de liberă practică pentru activitate în condiţii de supervizare pentru absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă în psihologie fără experienţă în domeniu sau cu diplomă de licenţă asimilată în condiţiile art. 3, 4 şi 5 din normele metodologice, sub coordonarea, îndrumarea şi controlul permanent al unui supervizor.

b) atestatul de liberă practică în regim de asociere, pentru absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior cu licenţă  în psihologie sau asimilată în condiţiile art. 3, 4 şi 5 din normele metodologice, care:

- au o  vechime în profesie de minim 1 an în condiţiile art.  2 din prezentele proceduri;

- lucrează în colective profesionale;

- prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică în regim de asociere în domeniu;

c) atestatul de liberă practică autonomă, pentru psihologii sau asimilaţii în condiţiile art. 3, 4 şi 5 din normele metodologice ce au absolvit cursuri postuniversitare, masterate sau doctorate în psihologie şi care:

- au o vechime în profesie de minim 1 an în condiţiile art.  2 din prezentele proceduri;

- prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu.

• Art 7. - Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă paractică trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, pe lângă actele prevăzute de art. 11 din normele metodologice şi următoarele documente:
• a) declaraţia pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 20 şi 21 din legea 213/2004;
• b) recomandarea supervizorului, pentru persoanele care au încheiat perioada de supervizare;
• c) scrisori de recomandare, conform art. 6 alin. b) sau c).
• Art 8. - În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii dosarului şi verificarea conformităţii acestuia de către comitetul filialei, în condiţiile art. 12 alin. (2) din normele metodologice, Secretariatul Comitetului Director înregistrează dosarul şi comunică solicitantului data când a fost programat pentru susţinerea procedurilor de atestare în faţa comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
• Art 9. - Procedurile de atestare constau în studiul dosarului, de către Comisie şi susţinerea unui interviu cu candidatul.
• Art 10. - Decizia de admitere a dosarului, în conformitate cu art. 27 din normele metodologice, se ia în baza îndeplinirii condiţiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevăzute la art. 21, 22 şi 23.
• Art 11. - Rezultatul procedurii de atestare poate fi apreciat cu unul din calificativele „admis" sau „respins".
• Art 12. - Pentru candidaţii declaraţi „admis", la propunerea comisiei, Comitetul Director, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului la secretariat, eliberează atestatul de liberă practică şi asigură publicarea acestora în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea I.
• Art 13. - Candidaţii declaraţi „respins" pot depune contestaţie la Comitetul Director, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatului.
• Art 14. - Comitetul Director soluţionează contestaţia, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.
• Art 15. - Candidaţii declaraţi „respins" pot reveni pentru atestare după aducerea la îndeplinire a recomandărilor comisiei aplicative şi achitarea unei noi taxe de atestare.

• Art 16. - 1) Reactualizarea dosarului privind atestatul de liberă practică se va face periodic, la un interval de cinci ani.

               2) La reactualizarea dosarului, psihologul va prezenta un raport de activitate şi va preciza eventualele modificări survenite.

• Art 17. - Pentru obţinerea atestatului în altă specialitate sau în altă treaptă de specializare, dosarul prevăzut la art. 11 din normele metodologice şi art. 7 din prezentele proceduri, se completează numai cu actele şi documentele necesare.
• Art 18. - Psihologii care solicită atestarea în specializările domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot obţine, conform Normelor metodologice, următoarele trepte profesionale:
• a) psiholog practicant;
• b) psiholog specialist;
• c) psiholog principal.
• Art 19. - 1) Psihologul practicant în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale are competenţele prevăzute la art. 4, mai puţin lit. b), c), i) şi j);

               2) Psihologul specialist în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale are competenţele profesionale prevăzute la art. 4, mai puţin lit. m);

               3) Psihologul principal în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale are toate competenţele profesionale prevăzute la art. 4.

• Art 20. - 1) Psihologul practicant în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are competenţele prevăzute la art. 5 lit. a) - b);

               2) Psihologul specialist în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are competenţele profesionale prevăzute la art. 5 lit. a)-f);

               3) Psihologul principal în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are toate competenţele profesionale prevăzute la art. 5.

• Art 21. - 1) Persoanele cu diplomă de licenţă în psihologie sau asimilată, care doresc să obţină atestatul de liberă practică şi la data intrării în vigoare a normelor de aplicare a legii nu au pachetul de discipline necesar obţinerii acestuia, îl pot urma în facultăţile de profil acreditate;

               2) Pachetul va cuprinde minim 7 din următoarele discipline: psihologia generală, psihologia socială, psihologia organizaţională, psihodiagnostic, psihologia experimentală, psihologia personalităţii, psihologia vârstelor, neuropsihologia, psihopatologia şi/sau psihiatria, psihologia clinică şi/sau medicală, psihologia învăţării, psihologie şcolară şi orientare profesională, istoria psihologiei, psihologia judiciară, psihologia militară, metodologia cercetării şi analiza datelor.

• Art 22. - (1) Formarea profesională continuă a psihologului, în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale, se realizează prin programe universitare de masterat şi/sau doctorat în domenii ale psihologiei.

               (2) Formarea complementară în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale se realizează prin cursuri de specialitate organizate conform reglementărilor în vigoare şi avizate de către comisia aplicativă.

• Art 23. - (1) Formarea profesională continuă a psihologului în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se realizează prin programe universitare de masterat şi/sau doctorat în domenii ale psihologiei.

               (2) Formarea complementară în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se realizează prin cursuri de specialitate organizate conform reglementărilor în vigoare şi avizate de către comisia aplicativă.

               (3) Programele de formare complementară trebuie să cuprindă obligatoriu şi următoarele discipline: bazele ştiinţifice ale tehnicii poligraf, psihofiziologie criminalistică, tehnici poligraf de detectare a comportamentului simulat, cunoaşterea aparaturii poligraf şi al modului de lucru cu aceasta, noţiuni despre cercetarea la faţa locului, expertiza criminalistică, medicină legală, drept şi procedură penală, metodologia de evaluare a comportamentului simulat cu ajutorul tehnicii poligraf.

• Art 24. - Psihologul care doreşte să obţină treapta de specializare psiholog practicant în specializările domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
• a) să facă dovada formării profesionale, în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 21;
• b) promovarea colocviului profesional în faţa comisiei aplicative.
• Art 25. - (1) Psihologul care doreşte să obţină atestatul de psiholog practicant în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf trebuie să urmeze, suplimentar, un program de formare complementară cu durata de minimum 1 an de zile organizat conform normelor metodologice;

               (2) După încheierea perioadei de formare complementară, psihologul va desfăşura activitate practică, sub supervizarea unui psiholog specialist sau psiholog principal, cu durata de cel puţin 1 an şi va efectua un număr minim de 100 de examinări poligraf;

               (3) candidaţii la obţinerea atestatului de psiholog practicant, vor anexa la dosarul de înscriere şi aprecierea profesională pentru activitatea practică, redactată de supervizor.

• Art 26. - Trecerea psihologului practicant în treapta profesională de psiholog specialist se realizează în următoarele condiţii cumulative:
• a) desfăşurarea activităţii de psiholog practicant în specializarea respectivă cel puţin 5 ani (pentru specialiştii în tehnica poligraf şi cel puţin 500 de examinări);
• b) dovada a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi prezentelor norme, participarea la activităţi ştiinţifice etc.;
• c) promovarea colocviului profesional în faţa comisiei aplicative.
• Art 27. - Trecerea psihologului specialist în treapta profesională de psiholog principal se realizează în următoarele condiţii cumulative:
• a) desfăşurarea activităţii de psiholog specialist în specialitatea respectivă cel puţin 5 ani (pentru specialiştii în tehnica poligraf şi cel puţin 500 de examinări);
• b) dovada a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi prezentelor norme, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist;
• c) promovarea colocviului profesional în faţa comisiei aplicative.
• Art 28. - 1) În urma susţinerii colocviului profesional, candidatul va fi evaluat cu note de la 1 la 10, de către fiecare membru al comisiei aplicative prezent la evaluare;

               2) Nota finală va fi obţinută prin calcularea mediei aritmetice a notelor individuale;

               3) Nota minimă de promovare a colocviului profesional este 7,00.

• Art 29. - Contestarea rezultatului le evaluarea profesională şi soluţionarea acesteia se vor face respectând termenele prevăzute la art. 13 şi 14 din prezentele proceduri.
• Art 30. - Persoanele cu diplomă de licenţă asimilată, care doresc să obţină una din treptele profesionale în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale, prin procedura experienţei profesionale dovedite, pe lângă parcurgerea pachetului de discipline prevăzut la art. 21 trebuie să îndeplinească şi criteriile prevăzute de unul din art. 24, 26 sau 27 din prezentele proceduri.
• Art 31. - Persoanele cu diplomă de licenţă asimilată, care doresc să obţină una din treptele profesionale în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, prin procedura experienţei profesionale dovedite, pe lângă parcurgerea pachetului de discipline prevăzut la art. 21 şi respectarea cerinţelor prevăzute de art. 25, trebuie să îndeplinească şi criteriile prevăzute de unul din art. 24, 26 sau 27 din prezentele proceduri.
• Art 32. - 1) Psihologii care deţin titlul ştiinţific de doctor în psihologie şi desfăşoară de minim 7 ani activităţile prevăzute la art. 4 sau 5, obţin treapta profesională de psiholog principal pe baza dosarului întocmit conform art. 11 din Normele metodologice şi art. 7 din prezentele proceduri, precum şi a susţinerii interviului în faţa comisiei aplicative.
• Art 33. - Psihologii, care la data intrării în vigoare a normelor metodologice deţin treapta de specializare psiholog principal, îşi menţin această treaptă.
• Art 34. - Absolvenţii facultăţilor de drept pot obţine competenţa în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, în condiţiile art. 18 alin. (2) din normele metodologice, după completarea studiilor universitare cu disciplinele prevăzute la art. 21 şi 25 din prezentele proceduri, promovarea colocviului profesional şi interviului.
• Art 35. - Pentru susţinerea procedurilor de atestare de către Comisia aplicativă în domeniul de specializare psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, prin decizie a Preşedintelui Comitetului director, sunt angrenaţi cu prioritate specialişti din domeniu.
• Art 36. - Pentru psihologii încadraţi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale creditele privind formarea continuă obţinute în interiorul acestora, se cuantifică prin adeverinţe eliberate de şefii sau coordonatorii profesionali, conform normelor metodologice.
• Art 37. - Comisia aplicativă va elabora şi afişa pe site-ul Colegiului Psihologilor din România tematica şi bibliografia pentru susţinerea colocviilor profesionale.
• Art 38. - 1) Comisia aplicativă avizează organizarea şi funcţionarea cabinetelor psihologice individuale, cabinetelor psihologice asociate, precum şi societăţilor civile profesionale din domeniul de competenţă.

               2) Cabinetele psihologice individuale, cabinetele psihologice asociate, precum şi societăţile civile profesionale din domeniul de competenţă se înscriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea a II-a.

• Art 39. - Cabinetul individual presupune:
• a) existenţa unui spaţiu de minim 10 m² , pentru psiholog;
• b) existenţa unui spaţiu de minim 20 m², pentru activităţile colective;
• c) existenţa standardelor de calitate referitoare la:

- mobilier şi accesorii adecvate desfăşurării actului psihologic, precum şi păstrării probelor şi instrumentelor în deplină securitate, conform legislaţiei în vigoare;

- tehnică de calcul ;

- aparatură audio-video minimală;

- sistem de climatizare;

- condiţii optime de protecţie la stimuli de ordin sonor, luminos etc.;

- condiţii igienico-sanitare adecvate

• d) registre de evidenţă a activităţii;
• e) sistem propriu de arhivare;
• f) teste, instrumente şi aparate psihologice;
• g) metodologii de lucru avizate de către comisia metodologică.
• Art 40. - Cabinetul de psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf:
• a) cabinetul psihologului:
• - existenţa unui spaţiu de minim 16 m² , pentru psiholog;
• - existenţa standardelor de calitate prevăzute la art. 37 alin. c), d), e), f) g);
• b) cabinetul de examinare prin tehnica poligraf:
• - spaţiu minim de 16 m²;
• - mobilier şi accesorii adecvate desfăşurării actului psihologic, precum şi păstrării probelor şi instrumentelor în deplină securitate, conform legislaţiei în vigoare;
• - geam unisens;
• - tehnică poligraf cu cel puţin trei canale diferite de înregistrare a parametrilor psihofiziologici
• - tehnică de calcul ;
• - aparatură audio-video minimală;
• - sistem de climatizare;
• - condiţii optime de protecţie la stimuli de ordin sonor, luminos etc.;
• - condiţii igienico-sanitare adecvate.

           c) spaţiu de aşteptare pentru subiecţi şi însoţitorii acestora de minim 12m².

• Art 41. - 1) Atestarea cabinetului de psihologie se realizează prin admiterea dosarului şi inspecţia la faţa locului;

               2) Dosarul de atestare a cabinetului trebuie să cuprindă:

- Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 39 sau 40 din prezentele proceduri, după caz;

- Copie după atestatul de liberă practică al solicitantului, în specialitatea pentru care doreşte să obţină atestarea cabinetului, conform art. 1 din prezentele proceduri.

• Art 42. - Rezultatul procedurii de atestare a cabinetului poate fi apreciat cu unul din calificativele „admis" sau „respins".
• Art 43. - Contestarea rezultatului la atestarea cabinetului şi soluţionarea acesteia se vor face respectând termenele prevăzute la art. 13 şi 14 din prezentele proceduri.
• Art 44. - Solicitanţii cărora le-a fost respinsă cererea de atestare a cabinetului, pot reveni pentru atestare după aducerea la îndeplinire a recomandărilor Comisiei aplicative şi achitarea unei noi taxe de atestare.

*

                                                          *                                     *

La opisul cu documentele dosarului, pentru comisia de apărare:

               Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă paractică trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, pe lângă actele prevăzute de art. 11 din normele metodologice şi următoarele documente:

• a) declaraţia notariala pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 20 şi 21 din legea 213/2004;
• b) recomandarea supervizorului, pentru persoanele care au încheiat perioada de supervizare;
• c) două scrisori de recomandare, pentru persoanele care doresc libera practică în regim de asociere sau autonomă.