Colegiul Psihologilor din România

Comisia de psihologie clinică și psihoterapie

adresa email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.   

Președinte: Dumitriu Claudia-Gabriela

Vicepreședinte: Popa Octavian Cosmin

Secretar: Badea Mariana

Membri:

• David (Gaviță) Oana Alexandra
• Dobrean (Domuța) Anca
• Luca Cătălin
• Nicolaeascu (Ciulu) Eliza Penelopa
• Szentágotai-Tătar Aurora
• Țăranu (Drăgan) Adela Mihaela
• Frunză (Filip) Aurora
• Tănase (Popescu) Claudia

Istoricul tuturor interviurilor organizate de comisie (perioada noiembrie 2017 - prezent) pentru schimbarea treptei profesionale poate fi consultat accesând secțiunea Interviuri. Listele conținând programarea candidaților pentru schimbarea treptei profesionale sunt afișate, pentru fiecare ședință a comisiei, pe Prima pagină și la secțiunea Interviuri.

Ghiduri de bune practici în specialitățile psihologie clinică, psihoterapie și consiliere psihologică

Stimați colegi,

Ne bucurăm să vă putem comunica afișarea pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea Comisii, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie, a două Ghiduri de bune practici în specialitățile psihologie clinică, psihoterapie și consiliere psihologică.

Ghidurile au fost elaborate de către colegi care au făcut parte din mandatul anterior în cadrul forurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, iar până la forma finală au parcurs următoarele etape:
- identificarea nevoilor comunității profesionale și stabilirea Ghidurilor de bune practici ce urmau a fi elaborate și a grupurilor de lucru responsabile pentru elaborarea acestora - aprobate în cadrul ședinței Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România din data de 21 decembrie 2021, cu termen de finalizare luna aprilie 2022;
- prezentarea Ghidurilor de bune practici elaborate, în cadrul ședinței Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România din data de 30 aprilie 2022 și aprobarea acestora de către membrii Comitetului director;
- transmiterea Ghidurilor pentru analiza finală, din punct de vedere juridic - tehnică legislativă și prezentarea corectă și completă a tuturor surselor legislative cuprinse în documente, primirea observațiilor, integrarea acestora și reverificarea formei finale;
- participarea membrilor grupurilor de lucru la ședința Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din data de 02 septembrie 2022, prezentarea Ghidurilor de bune practici și validarea acestora de către membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie, în vederea transmiterii către Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România;
- validarea celor două Ghiduri de bune practici în ședința Comitetului director din data de 19 septembrie 2022, în vederea afișării pe site și transmiterii către comunitatea profesionala.

Mulțumim colegilor pentru munca depusă și ne dorim ca fiecare psiholog care își desfășoară activitatea în cele trei specialități să regăsească informații valoroase în aceste Ghiduri de bune practici, utile pentru activitatea profesională.

Vom integra și în cadrul acestui comunicat link-urile pentru accesarea Ghidurilor de bune practici:

1. GHID DE BUNE PRACTICI - Raportul psihologic în psihologia clinică, psihoterapie și consiliere; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu.

”Acest ghid abordează problematica redactării raportului psihologic asociat evaluării clinice, psihoterapiei și consilierii. În urma lecturării acestui ghid, cititorul va dispune de informațiile necesare întocmirii unui raport psihologic ce oferă răspunsuri coerente și ușor de înțeles la întrebările care au condus la inițierea respectivului demers.
Sunt prezentate diferite tipuri de rapoarte psihologice, este realizată o trecere în revistă a problematicii conținutului unui astfel de raport, dar și a diferitelor stiluri ce pot fi utilizate în redactare.
Ghidul oferă, de asemenea, descrieri ale principalelor secțiuni ce se recomadă a fi incluse într-un document de acest fel. Pentru fiecare dintre ele sunt prezentate sugestii asupra tipului de informație ce ar trebui să se regăsească în secțiunea respectivă, dar și sugestii utile pentru evitarea unor greșeli frecvent întâlnite în practică”.(Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu).

2. GHID DE BUNE PRACTICI - Competențe de evaluare și intervenție în specializările psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava.

”Prezentul ghid este centrat pe clarificarea, atât pentru psihologii, cât și pentru alți factori interesați, a diferențelor și punctelor comune ale practicii profesionale în domeniul psihologiei clinice, consilierii psihologice și psihoterapiei.
În premieră pentru practica psihologică românească, se aduc în discuție:
• recomandările pentru parcursuri clinice (modalitatea de întâmpinare, evaluare și intervenție în lucrul cu clienții), precum și
• o clarificare, dincolo de normele existente, ale competențelor de evaluare psihologică pentru cele trei specializări.
Un alt punct important este acela de a detalia conținuturile de practică în ceea ce privește consilierea primară – mai precis, de a delimita competențele de intervenție ale psihologului clinician în comparație cu consilierul psihologic și psihoterapeutul.
Prezentul ghid este gândit ca un prim pas în reglementarea practicii profesionale în domeniul clinic. Un proces mai aprofundat de reglementare a practicii de consiliere și psihoterapie va fi realizat după o consultare prealabilă cu școlile formatoare, pentru a genera profiluri de competențe specifice fiecărei orientări.” (Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava).

Vom reveni constant în atenția D-voastră cu detalii despre activitatea Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie, toate informațiile de interes putând fi consultate pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea dedicată Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie
și pe pagina de facebook a Comisiilor Colegiului Psihologilor din România, pe care vă invităm să o urmăriti: https://www.facebook.com/Comisiile-Colegiului-Psihologilor-din-Rom%C3%A2nia-108510405230903.

Cu colegialitate,
Membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie

Comunicat al Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie cu privire la prevederile care vizează rolul psihologului în audierea persoanei vătămate din Legea nr. 51 din 03.03.2023 pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, respectiv art. 111 alin. (8^1) – (8^3), art. 124 alin. (1) și (2) și alin. (2^1)

În situațiile în care abuzul a avut loc în sistemul de protecție al copiilor (DGASPC-uri, SPAS-uri, centre de plasament, case de tip familial, asistență maternală etc), psihologul stabilit de organul judiciar care va fi prezent la audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani, cât și la audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani pe toată durata procedurilor judiciare deține atestat de liberă practică în specialitățile consiliere psihologică/psihoterapie/psihologie clinică și trebuie să aibă calitatea de psiholog expert, înscris în Registrul Experților Psihologi al Colegiului Psihologilor din România. In situația în care persoana vătămată/martorul minor în vârstă de până la 14 ani, nu se află în sistemul de protecție a copilului (DGASPC-uri, SPAS-uri, centre de plasament, case de tip familial, asistență maternală etc) , acesta poate fi asistat de către un psiholog care deține atestat de liberă practică în specialitățile consiliere psihologică/psihoterapie/psihologie clinică și care poate fi angajat într-o instituție guvernamentală de protecție a copilului.

Conform Standardelor pentru activitatea de expertiză psihologică, psihologul expert deține un nivel adecvat de cunoștințe, abilități și experiență pentru tipul, nivelul și problematica specifice activității implicate în context judiciar. În plus, acesta poate îndeplini condițiile privind independența, integritatea, imparțialitatea și obiectivitatea profesională, cunoaște aspectele etice ale evaluărilor și intervențiilor în contextele specifice procedurilor judiciare și nu se poate afla în conflict de interese în cazul în care procedura judiciară vizează persoane din instituții de ocrotire a copilului aflate în subordinea DGASPC sau instituții private, așa cum este precizat în expunerea de motive pentru modificarea articolelor menționate anterior din Codul de procedură penală.

Prin sintagma „va oferi consiliere de specialitate minorului” se va înțelege că psihologul poate fi implicat în pregătirea psihologică a minorului în vederea audierii și îl va asista, dacă este cazul, pe parcursul audierii pentru a preveni situațiile de traumatizare suplimentară/cumulativă (producerea oricărui efect negativ asupra stării psihice) sau situațiile în care ar fi supus vreunei influențe din partea persoanelor în anturajul cărora se afla anterior. Această activitate se diferențiază de: consilierea psihologică/psihoterapie pentru prelucrarea traumei, care poate fi prezentă la minorul victimă sau martor; situația în care psihologul expert realizează chiar el interviul/audierea minorului victimă/martor, la solicitarea organului judiciar; expertiza psihologică judiciară sau extrajudiciară. Acestea din urmă fac obiectul unor solicitări diferite.

Pentru clarificări suplimentare, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie va elabora un ghid de recomandări privind consilierea de specialitate (pregătirea pentru audiere/asistarea pe parcursul procedurilor judiciare) pentru minorul victimă/martor implicat în procedurile judiciare.

Cu colegialitate,
Membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie

Apel național - autorizare psihologi clinicieni procedură evaluare contestații adopții

În atenția colegilor psihologi cu atestat de liberă practică în specialitatea psihologie clinică, nivel de atestare specialist și principal

Stimați colegi,

Comisia de psihologie clinică și psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România lansează un apel național către psihologii clinicieni cu nivelul de atestare II și III - specialist și principal, care își desfășoară activitatea într-una dintre formele de exercitare a profesiei - cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale de psihologie.
Vă invităm, pe această cale, să realizați demersurile necesare pentru a vă autoriza conform procedurii prevăzute prin Ordinul nr. 546/2012 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 226 din 4 aprilie 2012, privind aprobarea modelului-cadru al convenţiilor încheiate între Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) și formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, în vederea efectuării evaluărilor în cadrul procedurii de contestare a raportului final de evaluare a persoanei/familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului şi, respectiv, pentru realizarea activităţilor postadopţie prevăzute de legislaţia în vigoare.

Vă aducem la cunoștință faptul că, în prezent, la nivel național există un singur cabinet autorizat în acest sens, situație în care este nevoie de implicare D-voastră pentru a veni în sprijinul O.R.A. în vederea realizării procedurii de reevaluare a familiilor adoptatoare de pe teritoriul României.

Documentația necesară realizării dosarului este prevăzută în Art. 5 al Ordinului nr. 546/2012 (redăm conținutul mai jos), iar dosarul poate fi trimis prin e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. :

”În vederea încheierii convenţiilor cu Oficiul Român pentru Adopţii, cabinetele individuale, cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale de asistenţă socială şi/sau psihologie trebuie să formuleze o cerere la care se anexează următoarele documente:
a) documentul eliberat de asociaţia profesională care atestă înscrierea/înregistrarea formei independente de exercitare a profesiei;
b) declaraţie pe propria răspundere, autentificată sau certificată, a reprezentantului formei de exercitare a profesiei că nu are suspendată activitatea;
c) documentul/documentele eliberate de asociaţia profesională competentă care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) de către personalul formei independente de exercitare a profesiei, ce urmează a fi implicat în desfăşurarea activităţilor care fac obiectul convenţiilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2;
d) declaraţie pe propria răspundere, autentificată sau certificată, a persoanelor ce urmează a fi implicate în desfăşurarea activităţilor care fac obiectul convenţiilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 că nu le-a fost suspendat/retras dreptul de a exercita profesia.”

Întregul Ordin poate fi consultat aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/136883

Cu colegialitate,
Gabriela Dumitriu
Președinte Comisia de psihologie clinică și psihoterapie

Ghiduri de bune practici în domeniul expertizei psihologice clinice

Stimați colegi,

Ne bucurăm să vă putem comunica afișarea pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea Comisii, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie, a două Ghiduri de bune practici în specialitatea psihologie clinică - expertiză psihologică.

În acest scop, la nivelul Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie a fost inițiat un proiect în cadrul căruia au fost adoptate Ghidurile de bune practici publicate sub egida Asociaţiei Psihologilor din România, după cum urmează:

1.”Recomandări privind expertiza psihologică în situaţii de divorţ” (autori: Gabriela Dumitriu, (coord.), Florina Bicoiu, Dragoș Iliescu, Cătălin Luca, Mariana Marican, Ramona Iocșa Pora, Armand Veleanovici și Elena Otilia Vladislav)
şi
2.”Ghid de Conduită Etică în Expertiza Psihologică” (autori: Cătălin Luca şi Ramona Iocșa Pora).

Ghidurile au fost elaborate de către colegi practicieni în domeniul expertizei psihologice și publicate în cadrul proiectului derulat de către Asociația Psihologilor din România începând cu anul 2019, proiect ce are ca scop crearea unei baze de informații cu caracter practic, utile specialiștilor din domeniul psihologiei.

Pentru a fi puse la dispoziția comunitătii profesionale, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie a parcurs următoarele etape:
- stabilirea unui cadru de comunicare cu Asociația Psihologilor din România și propunerea unei colaborări în vederea adoptării Ghidurilor la nivelul Comisiei;
- obținerea acordului privind preluarea/adoptarea Ghidurilor de bune practici de către Comisia de specialitate;
- Votul privind adoptarea Ghidurilor, în cadrul ședinței Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din data de 16.12.2022;
- Validarea deciziei de adoptare în cadrul ședinței Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România din data de 28.12.2022 în vederea afișării pe pagina de internet a Colegiului psihologilor din România și transmiterii către comunitatea profesionala.

Mulțumim colegilor pentru munca depusă și Asociației Psihologilor din România pentru disponibilitatea de a colabora cu Comisia de psihologie clinică și psihoterapie în vederea punerii la dispoziția cât mai multor profesioniști a unor informații utile pentru practica expertizei psihologice din România.

Vom integra și în cadrul acestui comunicat link-urile pentru accesarea Ghidurilor de bune practici:

1. GHID DE BUNE PRACTICI ”Recomandări privind expertiza psihologică în situaţii de divorţ”; autori: Gabriela Dumitriu, (coord.), Florina Bicoiu, Dragoș Iliescu, Cătălin Luca, Mariana Marican, Ramona Iocșa Pora, Armand Veleanovici și Elena Otilia Vladislav

”Acest ghid a fost elaborat pentru a fi un instrument de lucru util psihologilor care realizează demersuri de evaluare și expertize psihologice judiciare și extrajudiciare, în procesele privind exercitarea autorității părintești, programul de legături personale părinte-copil și stabilirea domiciliului copilului. În acest scop, ghidul dezvoltă și detaliază practic o serie de etape menite a orienta activitatea de expertiză a specialistului în acest domeniu, de la primul interviu până la redactarea raportului de expertiză psihologică, ținând cont de particularitatea solicitării.
Există o cerere crescută de implicare a psihologului în procesele de divorț cu minori, în contexte care sunt caracterizate de o sensibilitate mare a părților care își dispută astfel de cauze și de implicații profunde pe care acest tip de evaluare le are în procesul de stabilire a interesului superior al copilului, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării sale. Prin urmare, este nevoie de un astfel de ghid, care să ofere recomandări de bune practici și strategii clare privind organizarea procesului de evaluare, pentru a minimiza riscul apariției unor erori de procedură care să compromită demersul evaluativ.”
(Autorii: Gabriela Dumitriu, Florina Bicoiu, Dragoș Iliescu, Cătălin Luca, Mariana Marican, Ramona Iocșa Pora, Armand Veleanovici și Elena Otilia Vladislav)

2. GHID DE BUNE PRACTICI ”Ghid de Conduită Etică în Expertiza Psihologică”; autori:Cătălin Luca şi Ramona Iocșa Pora

Expertiza psihologică în România reprezintă o competență a psihologului cu drept de liberă practică relativ nouă, solicitată de profesioniștii din cadrul instituțiilor de implementare a legii (judecători, procurori, polițiști, avocați etc). Așteptările ridicate ale profesioniștilor implicați în sistemul judiciar de la psihologii experți îi obligă pe aceștia să aibă cunoștințe, abilități și atitudini în conformitate cu valorile etice ale profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, legislația națională generală referitoare la expertiză, legislația specială (profesională) referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și activitatea de expertiză psihologică, cât și cu recomandările privitoare la expertiza psihologică în situații de divorț.

In acest sens, Ghidul de față are urmatoarele obiective:

• Conștientizarea psihologilor cu drept de liberă practică având calitatea de expert cu privire la legislația națională aplicabilă experților în general, legislație care se aplică și psihologilor cu drept de liberă practică care au obținut calitatea de psiholog expert prin înscrierea în Registrul experților psihologi, potrivit reglementărilor Colegiului Psihologilor din România;

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările generate de tensiunile contextului evaluării și expertizei psihologice și necesitatea menținerii unui comportament etic și legal;

• Optimizarea practicii profesionale și reducerea riscurilor ce pot apărea în activitatea de expertiză psihologică;

(Autorii:Cătălin Luca şi Ramona Iocșa Pora ).

Vom reveni constant în atenția D-voastră cu detalii despre activitatea Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie, toate informațiile de interes putând fi consultate pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea dedicată Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie și pe pagina de facebook a Comisiilor Colegiului Psihologilor din România, pe care vă invităm să o urmăriți: https://www.facebook.com/Comisiile-Colegiului-Psihologilor-din-Rom%C3%A2nia-108510405230903.

Cu colegialitate,
Membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie